putrefácţie

putrefácţie
s. f. (sil. -tre-, -ţi-e), art. putrefácţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. putrefácţiei; pl. putrefácţii, art. putrefácţiile (sil. -ţi-i-)

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • putrefacţie — PUTREFÁCŢIE, putrefacţii, s.f. 1. Proces de descompunere a unor substanţe organice (vii sau moarte) sub influenţa unor bacterii; putrezire. ♦ Fază ultimă a procesului de asimilare şi dezasimilare a hranei de către un organism viu, care constă în… …   Dicționar Român

  • neurină — NEURÍNĂ, neurine, s.f. Substanţă organică toxică care se găseşte de obicei în materiile intrate în putrefacţie. [pr.: ne u ] – Din fr. neurine. Trimis de GabiAlex, 29.11.2007. Sursa: DEX 98  neurínă s. f. (sil. ne u ), g. d. art. neurínei; pl.… …   Dicționar Român

  • putred — PÚTRED, Ă, putrezi, de, adj. 1. Care a putrezit; intrat în putrefacţie; putregăios, putrid. ♢ expr. Putred de copt = foarte copt, răscopt, aproape stricat. Putred de bogat (sau bogat putred) = foarte bogat. (pop.) Ploaie putredă = ploaie deasă şi …   Dicționar Român

  • putrefia — PUTREFIÁ, pers. 3 putrefiază, vb. I. refl. (livr.) A putrezi (1). [pr.: fi a] – Din fr. putréfier. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PUTREFÍÁ vb. v. descompune, putrezi …   Dicționar Român

  • putrescent — PUTRESCÉNT, Ă, pustrescenţi, te, adj. (livr.) Care a intrat în putrefacţie. – Din fr. putrescent. Trimis de ana zecheru, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  putrescént adj. m. (sil. tres ), pl. putrescénţi; f. sg …   Dicționar Român

  • putrescenţă — PUTRESCÉNŢĂ s. v. descompunere, putrefacţie, putrezire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  putrescénţă s. f., pl. putrescénţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PUTRESCÉNŢĂ s.f. Putreziciune, putrefacţie.… …   Dicționar Român

  • putreziciune — PUTREZICIÚNE, putreziciuni, s.f. 1. Materie organică putredă; organism mort, intrat în putrefacţie; putregai, putriditate, putrezime, putrezitură, putrejune. ♦ Starea unui organism putred. 2. fig. Descompunere morală, decădere. – Putrezi + suf.… …   Dicționar Român

  • septogen — SEPTOGÉN, Ă, septogeni, e, adj. (Despre bacterii) Care produce putrefacţie. – Din septic (după gazogen). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  septogén adj. m., pl. septogéni; f. sg. septogénă, pl. septogéne …   Dicționar Român

  • drosofilă — DROSOFÍLĂ, drosofile, s.f. (La pl.) Gen de musculiţe ale căror larve trăiesc în materii aflate în stare de fermentaţie sau de putrefacţie (Drosophila); (şi la sg.) musculiţă din acest gen. – Din fr. drosophile. Trimis de ana zecheru, 19.06.2004.… …   Dicționar Român

  • viermănar — VIERMĂNÁR, viermănari, s.m. Insectă de forma unei muşte, cu capul de culoare galbenă, care se hrăneşte cu resturi de carne sau de materii vegetale intrate în putrefacţie (Sarcophaga carnaria). – Din vierme. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”